„Această platformă (de respingere a programului de salvare – n.r.) ne-a permis să câștigăm încrederea populației elene. Prima noastră acțiune ca guvern va fi să nu respingem motivele care ne-au făcut să contestăm acest program, prin solicitarea unei prelungiri a acestuia”, a afirmat Varoufakis în fața reporterilor, citat de Reuters.
Varoufakis l-a asigurat pe Dijsselbloem că autoritățile de la Atena intenționează să aplice reforme pentru a face economia mai competitivă și pentru a echilibra bugetul, dar că nu va accepta o criză care se alimentează singură, o criză a deflației și a unei datorii publice neviabile.
Dijsselbloem, aflat la Atena pentru discuții cu noul guvern, a spus că cele două părți vor decide ce se va întâmpla după încheierea programului de finanțare, pe 28 februarie.
Șeful Eurogroup a cerut noului guvern să respecte termenii actualului acord dintre Grecia și zona euro, și a avertizat față de asumarea unor decizii unilaterale, afirmând că este important ca progresele realizate să nu fie date înapoi.
Dijsselbloem a mai spus că sprijinul european depinde de respectarea de către Grecia a obligațiilor asumate, iar decizia ca Grecia să meargă înainte împreună cu zona euro depinde de autoritățile de la Atena.
Grecia a obținut din 2010 susținere financiară de 240 de miliarde de dolari, acordată de troica creditorilor în schimbul unor măsuri dure de austeritate și de reformă.
Randamentul obligațiunilor Greciei pe termen de 10 ani a crescut cu 0,8 puncte procentuale, la 11,054%, iar indicele Athex Composite a coborât cu 1,6%, în urma informațiilor. Publicația The Guardian a relatat că atmosfera de la conferința de presă a celor doi oficiali a fost una tensionată.
Guvernul elen a anunțat miercuri că vrea să obțină rapid adoptarea unei legi menite să îmbunătățească nivelul de trai al grecilor, în special prin creșterea salariului minim și prin anularea obligației mobilității în serviciile publice, impusă de creditorii țării.
Totodată, guvernul a anunțat sistarea unor privatizări, precum cea a portului Pireu, cel mai mare din țară și principalul punct al planului de privatizări cerut de creditorii țării, a principalul operator public de electricitate DEI, precum și a privatizărilor legate de infrastructuri și aeroporturi regionale.